Cântece despre viață – Anarak vortu veradarță

Trad. de Arsen Arzumanyan și Vartan Martaian

Anarak vortu veradarță Întoarcerea fiului risipitor
Yerp anarak vortu nman
Darnas toghats qaghaqăd
Yev dărnedur păntres nranț,
Um vor vaghuț korțrats es,
Seghani ciors koghmum năstats
Nranq en, um gătel es,
Khosqer cekan, khămum enq lur,
Uș e, uș e…

Yerp anarak vortu nman
Veradarnas qo tună,
Mătum kahvats mi patuhan,
Ciocivogh stăverner, ankyună.
Yerp hayrăd tser dăni usid
Ir doghațogh dzerqeră,
Miayn kășășăngea kamaț,
Hey, uș e, uș e…

Hazar otar aciqeri meci
Gătnes nra hayațqă,
Nran, ov vor sirum er qez,
Spasum qo veradarță.
Yerp anarak vortu nman
Veradarnum e seră,
Lsum es karci mi patashan`
Hey, uș e, uș e…

Yev um kamqov e, vor kyanqum
Amenn uni ir veradarță?
Mișt ușațats gătnum es ayn,
Inci vor vaghuț korțrats es.
Yerp anarak vortu nman
Veradarnum e khihce,
Lsum es karci mi patashan,
Hey, uș e, uș e, uș e…

Atunci când ca un fiu risipitor,
Te vei întoarce în oraşul tău ce-ai părăsit
Şi când din uşă-n uşă-i vei căuta pe cei,
Pe care i-ai pierdut de mult,
În jurul mesei stau ei,
Cei pe care i-ai găsit,
N-avem cuvinte, bem tăcuți,
E târziu, e târziu…

Atunci când ca un fiu risipitor,
Te vei întoarce acasă,
Găsești fereastra atârnată-n întuneric,
Și ungherul, și umbrele tremurătoare.
Atunci când tatăl tău bătrân,
Mâinile-i tremurânde pe umăr îți va pune,
Doar îţi va şopti încet,
Hei, e târziu, e târziu…

Atunci când printre mii de ochi străini,
Vei găsi privirea ei,
A celei, care te iubea,
Şi aştepta să te întorci.
Când ca un fiu risipitor,
Se întoarce dragostea,
Auzi un scurt răspuns –
Hei, e târziu, e târziu…

Şi din voia cui se face că în viaţă
Fiecare își are întoarcerea sa?
Mereu întârziat găseşti
Ceea ce ai pierdut de mult.
Atunci când ca un fiu risipitor,
Se întoarce conștiința,
Auzi un scurt răspuns,
Hei, e târziu, e târziu…

Անառակ որդու վերադարձը

Երբ անառակ որդու նման
Դառնաս թողած քաղաքդ,
Եվ դռնեդուռ փնտրես նրանց,
Ում որ վաղուց կորցրած ես:
Սեղանի չորս կողմում նստած
Նրանք են, ում գտել ես,
Խոսքեր չկան, խմում ենք լուռ`
Ուշ է, ուշ է…

Երբ անառակ որդու նման
Վերադառնաս քո տունը,
Մթում կախված մի պատուհան,
Ճոճվող ստվերներ, անկյունը:
Երբ հայրդ ծեր դնի ուսիդ
Իր դողացող ձեռքերը,
Միայն կշշնջա կամաց`
Հե՜յ, ուշ է, ուշ է…

Հազար օտար աչքերի մեջ
Գտնես նրա հայացքը,
Նրան, ով որ սիրում էր քեզ,
Սպասում քո վերադարձը:
Երբ անառակ որդու նման,
Վերադառնում է սերը,
Լսում ես կարճ մի պատասխան`
Հե՜յ, ուշ է, ուշ է …

Եվ ո՞ւմ կամքով է, որ կյանքում
Ամենն ունի իր վերադարձը,
Միշտ ուշացած գտնում ես այն,
Ինչ որ վաղուց կորցրած ես:
Երբ անառակ որդու նման,
Վերադառնում է խիղճը,
Լսում ես կարճ մի պատասխան`
Հե՜յ, ուշ է, ուշ է …