Cântece despre viață – Zarmanum em yes

Zarmanum em yes mer arcev pakvogh
Hazar dărneriț,
Zarmanum em yes mez bajan anogh
Hazar șerteriț,
Zarmanum em yes yev noriț-noriț
Yes cem haskanum,
Yev gluhăs kakh ambohci im kyanqum
Azgăs em păntrum.

Yes cem zarmanum noriț artnațats
Byur civaghneriț,
Zarmanum em yes noriț hamperogh
Im joghovărtiț,
Zarmanum em yes yev cem vakhenum
Otar tășnamuț,
Khorană yerkris nersiț e qandvum
Yev arten vaghuț.

Jantahti oroq qef e ăntanum mi hamatarats,
Lărperă verțrin irenț yeresiț dimakn amothats,
Spanvum e sarum ayrvogh pampuștov
Ceqnagh patani,
Datapartelov aciună sarats mi ciokh taghumi.

Zarmanum em yes, vor noriț-noriț glukhă korțrats
Ăntanum enq menq anțats ughiov arten bătațats,
Zarmanum em yes, vor ays așharum vocinci ci pohvum,
Anivă seli noriț kotărveț ir sirats posum.

Zarmanum em yes datark u parap
Inci-vor huyseriț,
Zarmanum em yes, vor cem zarmanum
El voci mi baniț,
Khul u hănazand cearin handznăvats
Ays mets așhariț
Yev martkanț andundă  tanogh ceanaparneriț.

Mă mir de miile de uşi
Ce dinaintea noastră se închid,
Mă mir de miile de trepte
Ce ne despart,
Mă mir din nou
Și tot nu înțeleg,
Şi cu capul plecat viața-mi toată
Neamul mi-l caut.

Nu mă mai mir de monştri toți
Ce din nou s-au trezit,
Mă mir din nou de poporul meu
Cel tolerant,
Mă mir, dar nu-mi este frică
De duşmanul străin,
Căci altarul țării mele dinăuntru
Se distruge şi deja de mult.

În timpul ciumii se fac petreceri pretutindeni,
Iar lichelele-şi iau masca de pe față,
Pe munte piere un tânăr de un glonț înroșit
Încredințându-şi trupul înghețat
Unui mormânt îmbelşugat.

Mă mir că iar și iar noi rătăciți
Ne ducem îndobitociți pe calea cea deja bătută,
Mă mir că nimic nu se schimbă în această lume,
Iar roata carului din nou s-a rupt în groapa ei dintotdeauna.

Mă mir de niște speranțe goale
Și fără sens,
Mă mir că nu mă mai mir de nimic,
Și nici de astă mare lume surdă
Și răului plecată
Și nici de căile ce-i duc
Pe oameni în abis.