București
Catedrala armeană Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil se află pe bulevardul Carol I, nr.43. Primele lăcaşuri de rugăciune ale armenilor din Bucureşti au fost ridicate pe la 1581-1629 şi apoi la 1743 şi 1781, cu sprijinul material al urmaşilor primului ctitor Harutiun amira Hovianț. Planul bisericii a fost elaborat de arhitectul Dimitrie Maimarolu şi de arhitectul de origine armeană Grigore C. Cerchez, având ca model catedrala de la Etchmiadzin din Armenia. Construcţia a durat 4 ani și a fost terminată la 6 septembrie 1915.
În curtea catedralei se află un monument ecleziastic comemorativ specific armenesc numit Khacikar (cruce de piatră), dedicat victimelor Genocidului împotriva armenilor din Imperiul Otoman; bustul Generalului Andranik (1865-1927); Fosta Casa culturii armene Victoria și Hovsep Dudian, în prezent muzeul și biblioteca Eparhiei armene; Sediul Uniunii Armenilor din România (fosta școală armeană); Parohia bisericii armene.
Catedrala face parte din Cartierul Armenesc și se intersectează cu strada Armenească, pe care se găsesc multe clădiri ce au aparținut unor familii armenești. Pe aceeași stradă se află Arhiepiscopia Bisericii armene (nr. 9-11) și Centrul cultural armean (nr.13), unde au loc întâlniri cu personalități.
Capela Sf. Grigore Luminătorul din cimitirul armenesc se află pe șoseaua Pantelimon, nr. 90.
Casa Melik este cea mai veche locuință din Bucuresti, fiind construită în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, între anii 1750-1760. Casa îi aparținea negustorului armean Hadji Gevorg (Chevorc) Nazaretoglu până ce fata lui, Ana, s-a căsătorit cu renumitul revoluționar armean Iacob Melik (1817-1887). În 1971, casa devine Muzeul Național, care poartă numele pictorului Theodor Pallady. Clădirea se află pe strada Spătarului, nr. 22. Pentru mai multe informații accesați aici.
Hanul Manuc (sau Hanul lui Manuc) este un important obiectiv turistic și monument istoric (1808) în inima Bucureștiului – în centrul vechi, pe strada Franceză, nr. 62-64. Întemeietorul său, Manuc Bei (1769-1817, Emanuel Mârzaian), s-a născut în anul 1769 la Rusciuc (actual Ruse, Bulgaria), într-o familie armenească. Hanul Manuc este locul unde a fost semnat Tratatul de la București din 1812, în urma căruia a fost cedat teritoriul Principatului Moldovei dintre Prut și Nistru către Imperiul Rus. Pentru mai multe informații accesați aici.
Muzeul Zambaccian se află pe strada Muzeul Zambaccian, nr. 21A, în apropiere de Piața Dorobanților. Colecţionar și critic de artă, Krikor H. Zambaccian (1889-1962), a alcătuit una dintre cele mai bogate şi valoroase colecţii de artă din România. Pentru a o pune în valoare, în anii 1940 Zambaccian a construit special casa în care sunt astăzi expuse picturi, sculpturi, grafică şi mobilier achiziționate pe parcursul unei jumătăți de secol. Atât colecția cât și casa au fost donate statutului român în 1947. Pentru mai multe informații accesați aici.
Câteva săli ale colecționarilor armeni se află în Muzeul colecțiilor de artă (Calea Victoriei, nr. 111), care includ valoroase colecții de obiecte de artă. În acest muzeu sunt prezentate colecțiile lui Hurmuz Aznavorian (1888-1961, om politic și jurist) în două săli, care a fost secretarul delegației române la conferința de pace de la Versailles în iunie 1919; Garabet Avachian (1907-1967, violonist și profesor) în șase săli; frații Hrandt și Beatrice Avakian în șase săli.
De asemenea, există o legendă, că biserica Bărăția din centrul Bucureştiului a fost construită de armenii catolici şi ortodocşi începând cu 1629, rămasă apoi franciscanilor observanţi.
Pitești
Biserica armeană Sf. Ioan Botezătorul se află pe strada Egalității, nr. 43. Ea a fost construită în stilul arhitectural armean în anul 1852 şi a fost declarată monument de arhitectură în 1954. Biserica are pe lângă câteva icoane vechi de peste 100 de ani şi Icoana Capului Sfântului Ioan Botezătorul, datând din anul 1836.
În Pitești, există și un cimitir armenesc, care se află pe pasajul Cimitirului armenesc.
Pe 26 septembrie 2014, a avut loc la Pitești ceremonia dezvelirii și sfințirii unui Khacikar (cruce de piatră), amplasat pe aleea care leagă Bulevardul Republicii de Piața Vasile Milea, prin pasajul Mobilux. Acest monument demonstrează prietenia celor două popoare, armean și român, și este dedicat victimelor Genocidului împotriva armenilor din Imperiul Otoman, având următoarea inscripție bilingvă: „S-a ridicat această cruce în amintirea celor 1.500.000 de fii și fiice ale neamului armean uciși în Armenia de Apus în timpul Genocidului din Anul Domnului 1915. Rugăciune și binecuvântare pentru martirii noștri!”
Brăila
Biserica armeană Sf. Maria a fost construită în anul 1872, înlocuind una mai veche, unde a fost menționat un preot ca fiind desemnat pe 30 mai 1792. Biserica a suferit numeroase intervenții din care merită remarcată cea făcută la 1934 de industriașul Grigore Bervizeanu din Galați care a renovat atât în interior cât și în exterior biserica și a ridicat și o casă parohială.
Biserica se află pe Calea Galați, nr.14.