Gherla (fostul Armenopolis)
Biserica armeano-catolică Sf. Solomon a fost construită în anul 1724 și se află pe strada Cloşca, nr. 171. Aceasta este una dintre cele mai vechi biserici armeano-catolice din Transilvania, totodată prima biserică de piatră din Gherla, construită între anii 1723 şi 1724 cu hramul Buna Vestire. Biserica este amplasată pe latura estică a unei piaţete aflate la est de piaţa centrală a oraşului. La construirea bisericii, armenii stabiliţi doar de câteva decenii în Transilvania s-au ghidat după modelul bisericilor gotice târzii. Pentru mai multe informații accesați aici.
Catedrala armeano-catolică Sf. Treime a fost construită în anul 1776 și se află în Piaţa Libertăţii, nr. 6. Catedrala este situată pe latura sudică a pieţei centrale a oraşului. Clădirea se compune dintr-o navă amplă şi un cor cu închidere semicirculară, cu un turn mare şi două turnuri mai mici adosate. În contrast cu exteriorul, interiorul catedralei este un spaţiu unitar în stil baroc matur. Picturile murale actuale ale bisericii au fost realizate în campania de restaurare din anii 1930, fiind opera pictorului Ferenc Herczeg. Aceasta este una dintre cele mai mari catedrale armene din lume. Pentru mai multe informații accesați aici.
Muzeul de Istorie a orașului Gherla se află pe strada Mihai Viteazul, nr.6, și inițial a fost muzeul armenesc. Clădirea este fosta casă a familiei armenești Karacsony, construită la sfârșitul secolului al XVIII-lea. Având în vedere valoarea unor obiecte armenești, a fost amenajată Sala armenească, expoziție ce prezintă publicului vizitator o gamă largă de piese cu caracter religios apartinând cultului armeano-catolic. Pentru mai multe informații accesați aici.
Dumbrăveni (fostul Elisabethopolis)
Biserica armeano-catolică Sf. Elisabeta a fost construită în anul 1850. Ea se află în Piaţa Timotei Cipariu, nr. 1, și amintește de bogăţiile şi gustul comunităţii armeneşti de odinioară, care datorită amplorii monumentale şi mobilierului de calitate se numără printre cele mai importante edificii ale arhitecturii religioase baroce din Transilvania. După 1670, o parte din armenii, veniţi din Moldova în Transilvania, s-au stabilit la Ibaşfalău, moşia principelui Mihail Apafi I. Localitatea s-a dezvoltat rapid datorită comunităţii armene şi a devenit oraş privilegiat în 1733, în timpul lui Carol al III-lea, după ce a primit şi numele de Elisabethopolis (Erzsébetváros). La fel ca și biserica Sf. Treime din Gherla, această biserică este una dintre cele mai mari biserici armene din lume. Pentru mai multe informații accesați aici.
Iată și alte biserici construite de către armeni: Biserica Sf. Treime (1723); Biserica Sf. Petru și Pavel (1796), construită de către călugării Mekhitariști; Sf. Ioan Botezătorul, care a fost cedată bisericii Luterane în anul 1920.
Muzeul Armenilor Transilvăneni s-a deschis în anul 2010, și se află în incinta Castelului Apafi din Dumbrăveni (strada Cuza Vodă, nr.4). A fost pentru prima dată în România când, în cadrul unui parteneriat public-privat, s-a desfăşurat reabilitarea unui castel, monument istoric, în scopul restituirii acestuia către comunitate, prin utilizarea patrimoniului cultural ca factor al dezvoltării economice şi al coeziunii sociale.
Gheorgheni
Biserica armeano-catolică Sf. Maria a fost construită în 1733 pe locul unei biserici mai mici din Cimitirul străinilor. Biserica se află pe strada Biserica Armeană, nr. 1, și datorită frumuseții sale interioare și exterioare este considerată drept „perla oraşului”. La Gheorgheni, localitate formată lângă drumul comercial ce leagă Transilvania şi Moldova, primii armeni s-au aşezat la începutul secolului al XVII-lea, urmată de o colonizare în masă în anul 1672. Armenii se adunau la diferite case pentru slujbe religioase, iar din 1680 închiriază capela din lemn din Cimitirul străinilor, iar în anii 1720 cumpără acel teren și își construiesc o biserică. Din biserica veche se mai păstrează cristelniţa şi aghiazmatarul. Pentru mai multe informații accesați aici.
Frumoasa
Ansamblul bisericii armene din Frumoasa, alcătuit din clădirea biserici armeano-catolice Sf. Treime, datând din anul 1785, zidul de incintă şi capela adosată acestuia, se leagă strâns de armenii stabiliţi în Transilvania în cea de-a doua parte a secolului al XVII-lea. În 1813 biserica a fost înconjurată cu un gard de lemn sprijinit pe coloane de piatră, construcţia acestuia a fost finanţată prin suma strânsă de curatorul Dávid Márton. În anii 1850 gardul era deja deteriorat, fiindcă unii au folosit materialul său drept lemn de foc, astfel în 1859 a fost construit un nou gard din piatră în jurul bisericii şi cimitirului.
Înainte de această biserică, armenii au avut o biserică din lemn. În curtea bisericii este un cimitir, unde se află pietrele funerare ale familiilor locale armene. Pentru mai multe informații accesați aici.