Botoșani
În prima jumătate a secolului al XII-lea sau chiar mai devreme, armenii au construit o biserică din lemn în Botoșani, iar în anul 1350 se menționează construirea primei biserici armene din piatră, biserica Sf. Maria (strada Armeană, nr. 3). În curtea bisericii se află și primul cimitir creștin descoperit în Botoșani, cu morminte din secolul al XV-lea și cu pietre tombale cu inscripții în limba armeană. În timp, biserica a suferit numeroase modificări, iar ultima restaurare s-a încheiat recent, reușindu-se salvarea ei de la procesul de degradare și repunerea în valoare, fiind un câștig pentru întreg patrimoniul cultural al Botoșaniului.
Biserica armeană Sf. Treime se află pe strada Armeană, nr. 15, la o distanță de aproximativ 100m față de cealaltă biserica armeană, menționată mai sus (Sf. Maria). Biserica a fost construită în anul 1795 pe locul unei foste mănăstiri armene cu hramul Sf. Axente, datată 1560. Era cunoscută drept cea mai frumoasă biserica din Botoșani și una dintre cele mai frumoase biserici creștin-ortodoxe din Moldova. Clopotnița bisericii, construită în 1816 de A. Taft, a fost cel mai înalt turn de observație al orașului Botoșani. De asemenea, în curte se află un cimitir confesional, cu pietre funerare din marmură, cu inscripţii în armeană, multe aduse din Constantinopol. La ora actuală, biserica și clopotnița au nevoie urgent de reparații, altfel riscând să cadă.
O altă biserică armeană din Botoșani, Buna Vestire, a fost construită în anul 1884, la Cimitirul armean Eternitatea, pe strada Eternităţii, nr. 10. Clădire de patrimoniu național, biserica avea la început destinația de capelă de cimitir. De asemenea, ea adăpostește mormintele ctitorilor Avedik și Maria von Pruncu (Numele „Pruncu” este traducerea exactă a numelui armenesc „Manuk” / „Manukian”), icoane și obiecte de cult deosebite. Cimitirul adăpostește un adevărat patrimoniu de monumente de artă, construite în sec. XVIII-XIX. Împreună cu alte monumente, toate realizate în ateliere celebre din diferite orașe europene (Viena, Genova, Milano, Cernăuți, Constantinopol), dar și ale unor artiști români, ele alcătuiesc singura rezervație de monumente de artă plastică din zona Botoșani. Pentru mai multe informații despre cele trei biserici, accesați aici.
Suceava (regiunea Bucovinei)
Mănăstirea armeană Hagigadar (Împlinirea dorințelor) a fost construită în anul 1512 în satul Bulai, comuna Moara, de către Drăgan Donavachian. Mănăstirea se află pe dreapta drumului ce leagă orașul Fălticeni de Suceava, la o distanță de aproximativ 3 kilometri de municipiul Suceava. Ea este situată pe culmea unui deal cunoscut sub numele de Dealul lui Bulai, special parcă înălțat pentru a găzdui lăcașul sfânt. Datorită tradiției, până chiar astăzi mulți oameni urcă drumul în genunchi și continuă să meargă în acest fel în jurul bisericii. Ca să li se împlinească dorințele, oamenii înconjoară biserica de 3 ori, rugându-se la fiecare din cele patru colțuri. Pentru mai multe informații accesați aici.
Biserica armeană Sf. Simion – cunoscută și sub numele de Biserica Turnul Roșu, datorită clopotniței (1551) care este de culoare roșiatică – a fost construită în anul 1513 de către armeanul Donik și a suferit numeroase renovări. Ea se află la capătul de sus al Străzii Armenești, pe strada I.G. Sbiera (fostă George Enescu), nr. 51. Biserica are o formă dreptunghiulară, cu absida altarului poligonală, sprijinită, până la o anumită înălțime, de un zid mai nou prevăzut cu contraforturi mici. În curtea bisericii se află un cimitir vechi armenesc.
Biserica armeană Sf. Cruce a fost construită în anul 1521 de către Cristea Hanco (Hacig Hancoian) în locul unei biserici vechi din lemn din secolul al XV-lea. Ea se află pe Strada Armenească, nr. 1, formând împreună cu Biserica Sf. Simion un ax care definește vechiul nucleu de locuire a armenilor. După restaurarea din 1878, a preluat numeroase elemente arhitecturale din bisericile moldovenești. În 1824, în curtea bisericii a fost construită o școală armeană care a rezistat până la începutul secolului al XX-lea. Pentru mai multe informații accesați aici.
Mănăstirea armenească Zamca este un complex medieval fortificat. Mănăstirea este construită în anul 1606 (strada Zamca, nr.30). Complexul este închis cu ziduri de forma unui patrulater neregulat (trapezoidal), întărite cu contraforturi interioare și exterioare, fără turnuri de apărare, și are o poziție strategică bună. Mănăstirea este formată din 7 obiective: biserica Sf. Auxentie (1551), paraclisul Sf. Grigore (aflat în turnul clopotniță, 1606), paraclisul Sf. Maria (sec. al XVII-lea), chiliile (sec. al XIX-lea), zidul de incintă (sec. al XVII-lea), Turnul clopotniță (1606) și fortificația de pământ (1691). Pentru mai multe informații accesați aici.
Capela Pruncul a fost construită în anul 1902 în cimitirul armenesc din Suceava de către membrii familiei nobiliare armenești Pruncul (cum a fost menționat mai devreme, numele „Pruncu” este traducerea exactă a numelui armenesc „Manuk” / „Manukian”). Ea a servit mai întâi drept cavou al familiei Pruncul, devenind ulterior capelă de cimitir. Capela este singurul lăcaș de cult armenesc din Suceava construită în stil armenesc vechi. Ea este localizată pe strada Zamca din cartierul cu același nume, arteră ce face legătura între alte două edificii religioase armenești: Mănăstirea Zamca și Biserica Sfântul Simion (Turnul Roșu).
Armenii au construit o biserică, Sf. Gheorghe, și în orașul Gura Humorului în 1862. Biserica a fost cedată comunității protestante augustine în 1929 din cauza absenței enoriașilor armeni. Astăzi ea poartă numele Sf. Împărați Constantin și Elena și este situată pe strada Mănăstirea Humor, nr. 2. În lăcașul de cult se află încastrate în pereți două plăci de marmură, care sunt mărturii ale ctitoririi bisericii de către armeni. Pentru mai multe informații accesați aici.
În zidul ce împrejmește cimitirul din orașul Siret, se mai păstrează câteva pietre tombale cu inscripții armenești. Pentru mai multe informații accesați aici.
Iași
Biserica armeană Sf. Maria este situată în centrul orașului, pe strada Armeană, nr. 22. Biserica a fost construită din piatră și cărămidă confecționată manual, de către Hacig, Pr. Hagop, Hadji Markar și Hadji Grigor în anul 1395, fiind astfel cea mai veche clădire din Iași (de câteva ori fiind reparată din temelii). Ea era foarte aproape de Podul Vechi, principala stradă de târg a orașului. De o mare valoare este și Casa parohială a bisericii armenești (fostul Ateneul armenesc, strada Armeană, nr. 20), construită în 1932 în curtea bisericii. Pentru mai multe informații accesați aici.
Roman
Biserica armeană Sf. Maria a fost construită în anul 1609 (de către armeanul Agopșa) pe locul unei vechi biserici cumpărate de la sași în anul 1355. Ea se află pe strada Veronica Micle, nr. 13, și a fost reparată de câteva ori. Este cunoscut faptul că biserica a fost renovată în anul 1868 de către Teodoros Soghomonian și Donig Simeon Pipian. Nicolae Iorga confirmă că, în anul 1609, la Roman locuiau mai mult de 500 de familii armenești, iar activitatea economică a orașului a fost strâns legată de existenţa lor. Pentru mai multe informații accesați aici.
De asemenea, o capelă armeană a fost construită în cimitirul Eternitatea.
Târgu Ocna
Biserica armeană Sf. Maria a fost construită în anul 1825 și a înlocuit o altă biserică din lemn din secolul al XVIII-lea. Această biserica, care se află pe strada Văleni, nr.7, este cel mai vechi monument armenesc existent pe teritoriul județului Bacău.
În cimitirul care s-a redus mult ca suprafaţă în urma construirii căii ferate la sfârşitul secolului al XIX-lea, se găsesc valoroase pietre de mormânt. Pentru mai multe informații accesați aici.
Galați
Biserica armeană Sf. Maria se află pe Prelungirea Traian. Ea a fost construită în anul 1858. Cu toate acestea, fiind stabiliți acolo din sec. XIV-XV, armenii aveau și o biserică de lemn în același loc, pe care istoricul Luigi Maria Pidou a descris-o „foarte veche” în anul 1669.
În anul 1821, un grup de revoluţionari greci urmăriţi de soldaţi turci se refugiază în biserica armeană. Pentru a-i obliga să iasă din biserică, turcii au ars biserica. Din fericire, biserica a fost ulterior reparată, într-un an.
Periodic, clădirea bisericii a fost supusă unor lucrări de întreţinere. Ultimele lucrări de consolidare, reamenajare şi restaurare a întregii construcţii au fost efectuate în perioada aprilie 2007 – martie 2008.
Focșani
Biserica armeană Sf. Gheorghe se află pe strada Cotești, nr. 22. Ea fost construită în anul 1733 (după unele evidențe și mai devreme, între anii 1710-1715), după ce comunitatea armeană, fiind bine reprezentată economic și financiar și fiind una din cele mai importante comunități din oraș, a cumpărat terenul pentru a ridica o biserică. În perioada 2006-2009, a suferit importante lucrări de consolidare şi restaurare.
Biserica armeană Sf. Maria se află pe strada Republicii, nr. 3. Ea a fost construită în anul 1780 datorită unui fapt interesant: Focșaniul era împărțit între Moldova și Țara Românească, unde se afla biserica Sf. Gheorghe, astfel încât armenii din Moldova trebuiau să treacă granița, în fiecare duminică, pentru a participa la slujbe. În final, ei au hotărât să construiască o altă biserică în partea Moldovei, Sf. Maria, care se află la o distanță de aproxamativ 300-400m de biserica Sf. Gheorghe. În curtea bisericii existau o scoală de Fete și una de Băieți unde învățau armeni, evrei și români, pentru că se predau intensiv câteva limbi străine, care au fost desființate în 1925.
Capela Sf. Înviere din cimitirul armenesc a fost construită în anul 1891 de către frații Harutiun și Garabet Popovici. Cimitirul, care se află pe strada Dionyssos, în sine este plin de monumente de mare valoare. Biserica este înconjurată de conifere și străjuită de monumentele ctitorilor. Având în vedere rolul comunității armene în Focșani începând din sec. XVII-XVIII, într-adevăr, în acest cimitir se află o parte importantă a orașului Focșani.
Obiective turistice dispărute
Suceava – Biserica Sf. Maria, aproape de biserica Sf. Cruce, a rezistat până la 1512; Biserica Sf. Treime, care a fost menționată în documente din secolul al XVII-lea, a fost demolată în secolul al XVIII-lea; Biserica Sf. Nicolae a fost menționată în 1830.
Iași – Biserica Sf. Grigore Luminătorul a fost construită în anul 1616 pe Uliţa Cizmăriei, dar a fost distrusă în timpul incendiului mare din 1821. Ruinele au fost, în final, distruse în 1899.
Bacău – Biserica Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil era una din clădirile de referinţă ale Bacăului de altădată. Ea a fost construită în perioada 1848 – 1858 prin subscripţia enoriaşilor şi contribuţia cu 200 de galbeni a domnitorului Mihail Sturza. A fost dărâmată în anul 1977, pretextul fiind cutremurul din 4 martie, care ar fi afectat structura de rezistenţă.
Siret – Armenii au avut o biserică în anul 1507 care a fost distrusă în 1551. În 1669, o altă biserică armeană este menționată care este demolată mai târziu.
Pe parcursul secolelor au fost menționate biserici armenești în Vaslui în anii 1526 și 1608, în Cotnari (1669), Bârlad (1646), Huşi, Dorohoi (secolul al XV-lea), Tecuci (1830), Fălticeni, Negostina (1862, data construcției bisericii Sf. Nicolae), Căiuți (biserică catolică), Târgu Trotuş (începutul secolului al XIII-lea, biserica din lemn fiind înlocuită cu una din piatră în anul 1333, ruinele căreia se găsesc și astăzi).